Erau foarte multe jucarii in Praga astfel incat copilul din mine s-a bucurat din plin. In plus vedeai caricaturi, mai ales pe pod, mai era si Zoo Praha cu animale foarte dragalase si amuzante si tot asa...aruncati o privire!!!
Distractie placuta!
Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti-Constantin Brancusi-1876-1957.
Nu pot termina cu Praga asa de usor si asta pentru ca am mancat. Ce anume? O supa dreasa cu ou care nu mai stiu cum se cheama, dar incepea cu p(nimic obscen!), tocanita de porc cu legume si cartofi fierti-dar nu ca la mama acasa ci ca la Praga acasa…apoi am descoperit pizza expres, foarte tare, mai ales calzone cu spanac-mmm!…si undeva langa unul din pizaa expres-urile astea restaurantul cu specific frantuzesc Au Gourmand. Aici spaghetele au fost bune, dar pentru ecler nu am cuvinte de cat de reusit a fost-mmmmmmmm!
Dupa ce am mancat-nu tot ce-am zis mai sus deodata va asigur-am gonit-o pe Karluv Most/Charles Bridge. Am fost intrebat daca vreau iarba de vreo doua ori, dar am raspuns ca nu sunt ierbivor…pentru droguri nu stiu ce as fi raspuns…am aflat asta mai tarziu cand m-a intrebat Peter, adica am iesit cat mai repede din toaleta-hihi! Podul e foarte tare! E plin de caricaturisti si portretisti autorizati sa faca bani pe podul acesta…si cred eu afacerea merge…la fel cum merge si pentru muzicieni-instrumentisti pe care-i vezi ca au concerte peste tot:aer liber, sali de concerte-daaaa!!!, biserici, muzee etc-clar Praga este adevaratul oras al muzicii.
Sigur mi-ar fi placut sa-l prind pe Philip Glass…dar eu am fost in Praga in august ca sa o prind pe Madonna, pe care am adus-o si in R ca se ne faca morala-hah! In schimb am ascultat intr-una din salile de concerte ale primariei Pachabel, Mozart, Vivaldi-foarte frumos, bineinteles la un pret de 24 de eurocu reducere, adica 700 de coroane, viata-i dura in oras.
Dupa toate astea ce mai ramenea, decat un calzone cu spanac de la pizza expres…..o plimbare nocturna pe strazile Pragai, care in sfarsit erau goale, pentru ca era trecut de 12 noaptea(vreau sa zuc ca nu mai erau sute de turisti, cativa oameni tot gaseai) si bineinteles sincronizarea cu orarul de noapte al tramvaiului(sac ceva ce Buc nu are si bine ar fi sa aiba-hm!). Noapte buna!
Ce a insemnat Praga pentru mine…well e greu de spus pe blog, pentru ca Praga=o suma de senzatii de toate felurile incununate de un sentiment de libertate maxima gen(grass?-iar eu inteleg ca un roman ma face gras, pana cand inteleg ca e un ceh care vrea sa-mi vanda iarba; sau Hi, I’m Peter. Cocain? Sex?)…am auzit ca Amsterdamul si Barcelona mai sunt asa in Europa. Nu am fost, nu stiu, asa ca vorbesc si eu despre ce stiu.
Am combinat in Praga fanatismul(Madonna) cu vizitarea si descoperirea acestui oras minunat, in care sunt atatea strazi necirculate de masini, pe care poti sa te plimbi linistit la orice ora.
Turul orasului a inceput pentru mine de la statia de metrou Muzeum, linistit, calm, lin…fara sa-mi dau seama ce va insemna Praga…ca arhitectura Praga e un Sibiu mult mai mare si sa nu fi rau mai frumos. Biserici de toate felurile, acoperisuri rosii, cladirile apropae toate toate renovate etc.
In centru, pe aproape fiecare cladire e pot observa insemne regale sau nobiliare precum si blazoane de tot felul. Praga nu e un oras al fantanilor, sau al arhitecturii moderne…dar este un oras verde, nepoluat, plin de parcuri, un oras al berii si al excentricitatilor de tot felul(oricum stiti ca eu nu beau bere! pe bune).
Turistii sunt de toate felurile, si pentru ei exista o multime de ghizi, de aceea in muzee se foloseste o singura limba, aka ceha. In felul asta the experienced guide are mai multe sanse de a manca o paine-sa nu uitam ca si pe la ei a fost comunism, asa ca se explica si uneori se simte. In Babelul Praga intalnim japonezi:
sa zicem asiatici, spanioli, francezi, americani, italieni(astia venisera la Madonna), cersetori autohtoni, cehi reci etc. Erau si cativa romani, dar nu indeajuns incat sa-mi stapanesc pofta de a vorbi la un moment romana, pofta satisfacuta pe deplin, odata ajuns in trenul fantoma, productie romaneasca-Budpaesta-Bucuresti.
Unul din locurile mele prferate din Praga este Piata Orasului Vechi, un loc in care am ajuns in fiecare zi. Aici iarba era la discretie(aaaa, nici asta nu fac, adica nu fumez, ca de pascut…), prin urmare incidentul grass aici mi s-a intamplat.
Un alt loc prin care am tot umblat este Charles Bridge aka Karluv Most(prin asta arat ca s-a prins putina ceha si de mine-atat!). Podul era populat de sute de turisti, te simteai ca la coada daca te plimbai pe el in jurul prnazului, inghetai daca te plimbai nopatea pe el si credeai ca este ziua, puteai sa-ti faci portrete sau caricaturi in functie de simtul umorului si de valoarea finantelor din portofel, puteai admira statuiile religioase…ca doar podul asta trebuia sa inspire la rugaciune, puteai pune mana pe un sfant si cainele lui ca sa ai toata viatza noroc, desigur puteai sa cumperi tot felul de la cercei cu matze pana la cercei cu alte animale din zoo praha…sau bineinteles puteai sa stai si sa te uiti la apa Vltavei, la oameni si la alte lucruri de genu asta.
-va urma-
