marți, 25 august 2009

Prague(Czech me out!!!)

             Ce a insemnat Praga pentru mine…well e greu de spus pe blog, pentru ca Praga=o suma de senzatii de toate felurile incununate de un sentiment de libertate maxima gen(grass?-iar eu inteleg ca un roman ma face gras, pana cand inteleg ca e un ceh care vrea sa-mi vanda iarba; sau Hi, I’m Peter. Cocain? Sex?)…am auzit ca Amsterdamul si Barcelona mai sunt asa in Europa. Nu am fost, nu stiu, asa ca vorbesc si eu despre ce stiu.  


Am combinat in Praga fanatismul(Madonna) cu vizitarea si descoperirea acestui oras minunat, in care sunt atatea strazi necirculate de masini, pe care poti sa te plimbi linistit la orice ora.


Turul orasului a inceput pentru mine de la statia de metrou Muzeum, linistit, calm, lin…fara sa-mi dau seama ce va insemna Praga…ca arhitectura Praga e un Sibiu mult mai mare si sa nu fi rau mai frumos. Biserici de toate felurile, acoperisuri rosii, cladirile apropae toate toate renovate etc.


In centru, pe aproape fiecare cladire e pot observa insemne regale sau nobiliare precum si blazoane de tot felul. Praga nu e un oras al fantanilor, sau al arhitecturii moderne…dar este un oras verde, nepoluat, plin de parcuri, un oras al berii si al excentricitatilor de tot felul(oricum stiti ca eu nu beau bere! pe bune).


Turistii sunt de toate felurile, si pentru ei exista o multime de ghizi, de aceea in muzee se foloseste o singura limba, aka ceha. In felul asta the experienced guide are mai multe sanse de a manca o paine-sa nu uitam ca si pe la ei a fost comunism, asa ca se explica si uneori se simte. In Babelul Praga intalnim japonezi:


  sa zicem asiatici, spanioli, francezi, americani, italieni(astia venisera la Madonna), cersetori autohtoni, cehi reci etc. Erau si cativa romani, dar nu indeajuns incat sa-mi stapanesc pofta de a vorbi la un moment romana, pofta satisfacuta pe deplin, odata ajuns in trenul fantoma, productie romaneasca-Budpaesta-Bucuresti.




Unul din locurile mele prferate din Praga este Piata Orasului Vechi, un loc in care am ajuns in fiecare zi. Aici iarba era la discretie(aaaa, nici asta nu fac, adica nu fumez, ca de pascut…), prin urmare incidentul grass aici mi s-a intamplat.

          Un alt loc prin care am tot umblat este Charles Bridge aka Karluv Most(prin asta arat ca s-a prins putina ceha si de mine-atat!). Podul era populat de sute de turisti, te simteai ca la coada daca te plimbai pe el in jurul prnazului, inghetai daca te plimbai nopatea pe el si credeai ca este ziua, puteai sa-ti faci portrete sau caricaturi in functie de simtul umorului si de valoarea finantelor din portofel, puteai admira statuiile religioase…ca doar podul asta trebuia sa inspire la rugaciune, puteai pune mana pe un sfant si cainele lui ca sa ai toata viatza noroc, desigur puteai sa cumperi tot felul de la cercei cu matze pana la cercei cu alte animale din zoo praha…sau bineinteles puteai sa stai si sa te uiti la apa Vltavei, la oameni si la alte lucruri de genu asta.

                                                                                 -va urma-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu